Despre nehotarare


Capture

Sarim peste oportunitati ca la o cursa de 100 de metri garduri, fara sa ne gandim ca e indicat sa ne mai impiedicam si din cand in cand. Se asteapta de la noi sa avem toate calitatile din manual, sa fim asa si pe dincolo, sa nu se vada pe fata noastra urma de delasare, sa fim alpha, sa strangem din dinti si sa daramam ziduri. Si apoi sa le construim la loc doar pentru a le putea darama din nou.

Suntem produsul unei societati care ne-a bagat pe gat idealul de a fi Barbie si de a-l astepta pe Ken, ca a fi barbat inseamna sa ai tricoul mulat pe tine, sa fii epilat din cap pana in picioare si sa nu mergi repede de frica sa nu se rupa fibra pe tine. Ca a fi barbat inseamna sa nu spui ca vrei, ci sa dai de inteles, sa nu fii multumit de ceea ce esti, ci sa vrei tot mai mult sa fii idealul in care ea isi oglindeste propriile insecuritati.

Exista o intreaga psihologie a barbatului alpha, ala dupa care intorc capul toate femeile si care stie sa te priveasca in ochi si sa iti fure sufletul, dar nu o sa o expun aici, e plin netul de „wannabes”. Dar v-ati gandit macar o clipa ca exista o groaza de barbati beta, care poate sunt mai buni decat versiunile lor alpha, care pot, dar nu vor sa isi faca upgrade-ul de teama sa nu uite exact ceea ii determina si ceea ce le construieste visurile? Un barbat adevarat e cel care stie sa lase de la el, care stie sa dea atunci cand nu i se cere si care isi pune interesele lui mai prejos decat interesele celei de langa el.

S-ar putea sa descoperi ca tocmai lucrurile pe care le urasti atat de mult sunt aceleasi lucruri care o sa iti lipseasca atunci cand se duc.

Think less, act more… sunt o groaza de femei singure acolo care sar peste oportunitati de teama de a nu fi prea devreme, sau de a fi prea din scurt, sau ca le e frica de ceea ce pot simti sau ca o sa treaca… Step up and take life as it is! Feti-frumosi si Elene Cosanzene sunt numai in imaginatia noastra, in viata de zi cu zi toti suntem niste figuranti ce inca spera sa primeasca rolul vietii lor.

Eu, unul, iubesc defectele, nu calitatile. Si mie imi e frica, si eu am fobiile si frustrarile mele, dar am gresit de prea multe ori incat sa cred ca mi se da a doua sansa. Nu stiu sa inot, si stiu mereu pana unde sa ma duc incat sa nu fiu luat de val. Dar daca am pe langa mine pe cineva care stie sa o faca, ma las purtat, pentru ca am incredere. E asa de greu de iesit din zona de confort si de a privi putin in fata?

Imagine things you could have done if you would have known you could not fail… cred ca e cel mai bun motto care ar putea exista vreodata (si, totusi, eu sunt subiectiv)… dar exista o multitudine de oportunitati, dar nu o sa vina nimeni sa ne bata pe umeri si sa ne zica: ACUM… dar o sa fie un moment in care ne vom strange pe noi in brate si vom zice: Prea tarziu!…

Ai grija macar sa fie devreme momentul in care iti dai seama ca e prea tarziu…

Uneori-este-prea-tarziu

Anunțuri

Despre Intelesuri Separate

Un gentleman gandeste ce vrea si spune ce trebuie.
Acest articol a fost publicat în 2 minutes reading, Ganduri razlete și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Despre nehotarare

  1. Refinder zice:

    interesant 😉

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s